FORUMUL CULTURAL AL RÂMNICULUI
– Clubul Oamenilor de Ştiinţă, Cultură şi Artă –
BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „ANTIM IVIREANUL” VÂLCEA
ATENEUL „MEŞTERUL MANOLE”
Vă invită să fiţi prezenţi la prima reuniune din STAGIUNEA 2018, a
PROGRAMULUI CULTURAL-ŞTIINŢIFIC
„FRESCELE VÂLCII”
Cea de a XIV-a conferinţă a acestui program se intitulează
MIRA SIMIAN (1920–1978)
sau FIIINŢA DORULUI
şi va fi susţinută de conf. univ. dr. Ioan St. LAZĂR
Moderator: prof. dr. Gheorghe DEACONU
Manifestarea se va desfăşura la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, Sala MULTIMEDIA, joi – 19 iulie 2018, ora 17.00
Programul evenimentului:
17.00 – 17.05 – Alocuţiune de deschidere:
- univ. dr. Alexandru POPESCU-MIHĂIEŞTI, preşedintele Forumului Cultural al Râmnicului
17.05 – 17.20 – Filmul documentar Magnolii pentru Mira Simian. Realizatoare: Alina NICOLA
17.20 – 17.30 – Portret pentru conferenţiar:
- dr. Ion SOARE – scriitor, prof. dr. Gheorghe DEACONU – etnolog, scriitor, editor
17.30 – 18.15 – A XIV-a conferinţă în cadrul Programului cultural-ştiinţific „FRESCELE VÂLCII” – pentru cunoaşterea şi promovarea valorilor identitare ale spaţiului vâlcean pe plan naţional şi internaţional.
Tema: „MIRA SIMIAN sau FIINŢA DORULUI”.
Conferenţiar:
- univ. dr. Ioan St. LAZĂR – scriitor, etnolog, preşedintele executiv al Fundaţiei „Sfântul Antim Ivireanul”
18.15 – 18.30 – Comentariu asupra conferinţei:
- dr. Doru MOŢOC – dramaturg, poet, prozator
18.30 – 18.45: Întrebări şi discuţii, cu participarea auditoriului, pe marginea conferinţei
18.45 – 19.00: Cuvântul final al conferenţiarului
MIRA SIMIAN – PATRU DECENII DE NEMURIRE
„Ca poetă, Mira Simian a lăsat, prin intermediul unei bogate juxtapuneri de imagini provenind din regiuni diverse ale lumii (România, Brazilia, Hawaii, Franţa) o atmosferă suprarealistă (Jacques Borel), compensând în plan poetic uzura cuvintelor cotidiene; ea probează dorinţa obsesivă de a articula visul său recuperator (o a doua emigraţie!) printr-un „mélange” de amintiri şi imagini noi, de bucurii (simple şi totale) de a le numi şi, astfel, de a şi le reapropia. Aceasta a fost propria sa modalitate de a transcende experienţa traumati-zantă de a se detaşa pentru totdeauna de ţara natală, angoasa de a-şi pierde paradisul (Matei Călinescu).
De o aceeaşi factură, dar cu alte mijloace specifice, poate fi definită şi pictura Mirei Simian, care cunoaşte, într-un mod particular, corespondenţa cu poemele din Farmece, printr-o dublă semantică: pe de o parte, euforică (eclatând insulele de fericire de pe traseul destinului), iar pe de altă parte, maladivă (prin tuşele dure ale unui rău sufletesc ce-i va deveni, în curând, şi trupesc).
Prozele scurte ale Mirei Simian, preponderent memorialistice, implică, în derularea lor epică, un ritm mai lent, în aparenţă calm, cu inerenta bucurie a evocării, dar şi cu suspinul provocat de ravagiile destinului uman, în nefastul context istoric trăit.
În ansamblu, poetica Mirei Simian este una a frustrării şi a entropiei individului, luptând în exil pentru a- şi trăi existenţa într-un echilibru mereu clătinat de melancolica tensiune de a transforma departele (natal) în aproapele (diasporic) şi invers”.
Conf. univ. dr. Ioan St. LAZĂR
